Despre Brașov
Informații generale
Județul Brașov
Județul Brașov se găsește în zona centrală a României, la intersecția drumurilor comerciale care leagă Balcanii de restul Europei. Se întinde pe 5.363 km pătrați, dintre care 56% reprezintă teren agricol. Populația județului numără 549.000 locuitori, iar municipiul Brașov, reședința administrativă, are o populație de peste 291.490 locuitori. Alte orașe importante sunt: Făgăraș (40.000 locuitori), Săcele (36.000 locuitori), Zărnești (26.700 locuitori), Codlea (26.200 locuitori), Râșnov (17.400 locuitori), Victoria (9.000 locuitori), Predeal (5.300 locuitori) și Rupea (6.200 locuitori).
Municipiul Brașov
Brașov este situat la 170 de kilometri de București, capitala României, la capătul unui drum care străbate Valea Prahovei și trecătoarea Predeal. Orașul și vecinătățile sale, denumite Țara Bârsei, au jucat un rol important în Evul Mediu datorită a trei puncte strategice care i-au asigurat dezvoltarea economică, militară și politică: Cetatea Făgărașului, Castelul Bran și Brașovul.
Brașovul turistic
În ansamblul mișcării turistice din România, județul Brașov ocupă locul al doilea (după județul Constanța), constituind cea mai importantă și frecventată zonă cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Județul se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic care cuprinde Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucăr, zona Sibiu – Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu stațiuni balneo-climaterice precum Covasna sau Tușnad. Masivele împădurite (Făgăraș, Piatra Craiului, Postăvarul, Piatra Mare) și văile (Timiș, Tărlung, Olt) absorb și ele un flux turistic important.
Istoric Brașov
Evul Mediu
Vremea Renașterii
Secolele XVII-XX
Evul Mediu
Brașovul în Evul Mediu
Brașovul este atestat documentar în anul 1234 în Catalogul Ninivensis cu numele de Corona. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, este confirmat drept centru administrativ și ecleziastic al Țării Bârsei (Corona, Kronstadt, Brassó), oraș liber regal, unul dintre centrele economice și culturale ale Transilvaniei.
Evenimentele istorice punctează evoluția fortificațiilor cetății: dacă în 1421, orașul este devastat, întreg sfatul (consiliul orășenesc) fiind dus în robie, incursiunea turcească din 1432 nu-l mai poate cuceri, sistemul de apărare fiind suficient de puternic pentru a rezista asediilor. Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei din 1441 și guvernator al Ungariei din 1446, contribuie în mod substanțial la dezvoltarea sistemului defensiv, care este amplificat până în 1646.
Vremea Renașterii
Brașovul în vremea Renașterii
„Brașovul acestor timpuri iese în evidență—față de alte orașe—prin cultivarea științelor”, nota în 1548 marele umanist și reformator sas Johannes Honterus (1498-1549) într-o scrisoare adresată lui Sebastian Munster, profesor al Universității din Basel.
Prestigiul școlii și bibliotecii înființate de Honterus în 1541—Studium Coronense—avea să atragă elevi din toată Transilvania, Ungaria, Germania și Olanda. Johannes Honterus a introdus reforma religioasă la sașii din Țara Bârsei, iar în 1547, Dieta Principatului acceptă religia luterană ca una dintre cele patru religii oficiale admise în Transilvania.
Secolele XVII-XX
Brașovul în secolele XVII-XX
În 1689, cel mai devastator incendiu din istoria Brașovului afectează majoritatea construcțiilor importante din Cetate. Refacerea orașului se desfășoară cu greutate, iar reconstruirea edificiilor distruse se face în concordanță cu noile stiluri: baroc, rococo, clasic. În această perioadă, Brașovul ramâne un oraș meșteșugăresc, cu peste 1.227 de ateliere.
Sfârșitul secolului al XVII-lea și prima jumătate a veacului următor înseamnă epoca de înflorire a comerțului românesc la Brașov. Ca urmare a desființării privilegiilor sașilor de către împăratul Iosif al II-lea (1780-1790), porțile Cetății sunt deschise pentru negustorii români din Șchei sau din Țara Românească, dar și pentru greci, macedoneni, armeni sau evrei. În 1835 este înființată Casina Română ca loc de întâlnire pentru negustori. Prosperii negustori români stabiliți în Cetate cumpără case vechi săsești sau își construiesc reședințe impozante în stilurile epocii.
